ÎnfiinÈ›area unei livezi de nuci este una dintre cele mai bune investiÈ›ii în acest moment, susÈ›in specialiÈ™tii din piaÈ›a agricolă care estimează că există un deficit de până 100.000 de tone de miez de nucă în fiecare an, la nivel mondial. Cei mai mari cumpărători de nucă provin din È›ările arabe, dar se fac exporturi bune È™i către Spania sau Grecia.
În România, suprafeÈ›ele cultivate cu nuci sunt în creÈ™tere aproape exponenÈ›ială, aÈ™a că este posibil ca în următorii ani să devenim un furnizor important pentru Europa È™i nu numai. Pe treabă s-au pus È™i vecinii din Republica Moldova, iar un exemplul lui Victor GuÈ›u, agricultor și directorul Asociației AMG Kernel din raionul Soroca, este demn de luat în seamă.
GuÈ›u lucrează 7.000 de hectare de teren agricol, dintre care, pe 750 de hectare a înfiinÈ›at o livadă de nuci. Anul acesta a recoltat primele nuci È™i spune că a reuÈ™it să îÈ™i amortizeze investiÈ›ia cu cele 700 de kilograme recoltate de pe fiecare hectar de livadă de nuci.
Înainte de a investi în livada sa, GuÈ›u spune că s-a documentat care sunt cele mai bune soiuri, optând pentru cele moldoveneÈ™ti, despre care se declară foarte mulÈ›umit. A avut de ales între soiurile de nuci: Cazacu, Costiujeni, Kogălniceanu, Corjeuți, Schinoasa și Călărași. Dintre acestea, cel mai mare potențial îl are, crede GuÈ›u, soiul Kogălniceanu, care rodește precum un smochin, cu până la șapte nuci în „ciorchine”. În comparație, un soi obișnuit are cel mult trei nuci în „ciorchine”. Fermierul spune că aceÈ™ti nuci rezistă la îngheț și are o productivitate medie de la două, până la patru tone, în funcÈ›ie de modul în care este îngrijită livada. În plus, miezul este dulce, de bună calitate, cu aspect comercial.
În România au prins nucii franÈ›uzeÈ™ti
În comparaÈ›ie, în România sunt foarte populari nucii franÈ›uzeÈ™ti – soiurile Lara, Fernor sau Franquette, mai ales că pe piaÈ›ă există furnizori de puieÈ›i care pot pune la dispoziÈ›ie cantităÈ›ile necesare. În Moldova, însă, se pare că soiurile regionale au fost păstrate È™i promovate. Chiar È™i Victor GuÈ›u recunoaÈ™te că are profitul asigurat pentru că a dezvoltat un sistem integrat în care nu doar că are o livadă mare, dar îÈ™i produce singur materialul săditor, are pepiniera sa, utilaje pentru recoltarea mecanizată È™i un centru de colectare È™i prelucrare a nucilor, aÈ™a că furnizează la export doar miez, cu un preÈ› de până la 10 euro/kilogram.
Despre clienÈ›i, fermierul moldovean spune că nu lipsesc È™i că nu face faÈ›ă comenzilor. Cel mai mult a vândut anul acesta în Spania È™i Iraq, apreciind că È›ările arabe sunt o piaÈ›ă care poate absorbi cantităÈ›i impresionante.
În privinÈ›a investiÈ›iei, este vorba de sume începând de la 2.000 de euro pentru un hectar de livadă cu nuci franÈ›uzeÈ™ti, însă e bine de È™tiut că prima recoltă serioasă apare în al cincilea an de la înfiinÈ›area livezii de nuci. TotuÈ™i, È™i al patrulea an oferă o cantitate rezonabilă de nuci. În al È™aptelea È™i al optulea an livada începe să aibă producÈ›ia maximă, care, la unele soiuri – precum cele franÈ›uzeÈ™ti, este de circa 6-8 tone la hectar. În medie, se pot obÈ›ine doi euro pe kilogramul de nuci în coajă È™i 6 euro pe kilogramul de miez, aÈ™a că merită să aÈ™teptaÈ›i intrarea pe rod a pomilor.
Programul de reconversie pomicolă ajută afacere cu nuci
Pentru românii care îÈ™i doresc să înfiinÈ›eze o livadă de nuci, perioada următoare va aduce o oportunitate de finanÈ›are prin fonduri europene a acestei afaceri. Astfel, prin programul de reconversie pomicolă 2014-2020 se pot obÈ›ine finanÈ›ări È™i pentru exploataÈ›iile de nuc. Vor primi mai uÈ™or finanÈ›are fermele mici, care includ în proiect È™i realizarea unei pepinierte proprii È™i comercializarea directă a recoltei, după prelucrare. Un alt avantaj îl vor avea asciaÈ›iile de producători, noul PNDR urmărind È™i creÈ™terea nivelului de asociere în agricultura românescă. AutorităÈ›ile estimează că fondurile alocate vor depăÈ™i 200 de milioane de euro pentru tot programul, aÈ™a că toÈ›i cei care vor fi pregătiÈ›i să acceseze banii europeni în primele sesiuni, vor avea cea mai mare È™ansă să primească finanÈ›are.
sursa: agrointel.ro