Comisia Europeană și-a exprimat susținerea către acordul preliminar privind InvestEU, programul propus pentru stimularea investițiilor private și publice din Europa în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027. Proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 676 milioane de euro din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Aceste sume ar urma să atragă investiții suplimentare de 2.6 miliarde de euro. Proiectele se adresează domeniilor:

  • Infrastructură și inovare – 16 proiecte aprobate și finanțate cu 561 de milioane EUR de Banca Europeană de Investiții (BEI) cu sprijinul FEIS. Fondurile ar urma să atragă investiții de încă 1.4 milioane de euro.
  • Întreprinderi mici și mijlocii  – 13 acorduri aprobate, cu o finanțare de 115 de milioane de euro, încheiate cu bănci sau fonduri intermediare și finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS. Fondurile ar urma să atragă încă 1.2 miliarde de euro, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 16 089 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie.

Ce este InvestEU?

InvestEU se bazează pe succesul Planului Juncker cunoscut și sub denumirea „Planul de investiții pentru Europa”. În mod similar Planului Juncker, InvestEU este o garanție bugetară a UE. Garanția va fi de cel puțin 38 de miliarde EUR, ea având ca obiectiv mobilizarea unei sume de minimum 650 de miliarde EUR. Fondul InvestEU va fi însoțit de Platforma de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – și de portalul InvestEU — o rezervă de proiecte mature ușor accesibilă, destinată potențialilor investitori.

InvestEU reprezintă un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis și altor parteneri de implementare.

 

Prioritățile de finanțare privind fondurile europene din următoarea perioadă de programare (2021 – 2027) au fost prezentate, vineri (22.03.2019) de ministrul Rovana Plumb în cadrul unei mese rotunde organizate la sediul Reprezentanței Comisiei Europene de la București.

Ministrul a arătat că România are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare-cheie precum cercetare publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate si servicii sociale: „Asigurarea infrastructurii de bază este o premisă pentru dezvoltarea Pieței Unice și implementarea regulilor acesteia, concomitent cu asigurarea unui nivel ridicat al calității vieții cetățenilor într-un mod echitabil in toata Uniunea”.

Totodată, a fost precizat faptul că țara noastră va miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiții în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora. Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung ș.a.

În ceea ce privește Politica de Coeziune, negocierile sunt axate pe reducerea disparităților regionale și pe abordarea noilor provocări, pe alinierea la Semestrul European și pe asigurarea unei flexibilități care să răspundă nevoilor regionale și locale.

Spre finalul comunicatului, a fost prezentat un scurt bilanț al activității MFE din ultimul an și jumătate, astfel:

  • 25 miliarde euro – valoarea apelurilor lansate (90,8% din alocarea de aprox. 28 mld.);
  • 5.998 contracte de finantare semnate cu beneficiarii de fonduri europene (însumând cca. 21,2 miliarde euro);
  • 4,8 miliarde euro – plățile efectuate către beneficiarii de fonduri europene (17,4% din alocarea UE);
  • 8,6 miliarde euro a primit România de la Comisia Europeană, ceea ce ne situează lângă media UE în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene. Acestor sume li se adaugă alte 6,5 mld. euro plăți directe în agricultură.

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene