PNDR: Se prelungește sesiunea de depunere a proiectelor grupurilor de producător

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea sesiunii de depunere a proiectelor de investiții prin intermediul submăsurilor 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” și 9.1a „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020
Aceste două submăsuri (sM) din cadrul PNDR 2020 au fost deschise pentru prima dată în acest an. Alocarea bugetară stabilită pentru sesiunea 2016 este de 7,1 milioane de euro, împărțită astfel: 4,9 milioane de euro pentru sectorul agricol și2,2 milioane de euro pentru sectorul pomicol. Precizăm, de asemenea, că valoarea maximă a sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 9.1 și respectiv 9.1a este de maximum 100.000 euro/ an, pe o perioadă de maximum 5 ani de la data înființării grupului de producători. Intensitatea sprijinului public acordat este de 100% nerambursabil.
Scopul finanțărilor acordate prin aceste submăsuri îl constituie încurajarea înfiinţării şi susținerea funcţionării administrative a grupurilor de producători din sectorul agricol sau în cel pomicol, recunoscute în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole.
Sursa: AFIR
Surse de finanțare pentru luna octombrie 2016!

ADR Centru a publicat Catalogul surselor de finanțare – octombrie 2016. Acesta cuprinde programele de finanțare nerambursabilă active finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul României.
Catalogul conține patru secțiuni:
Sursa: ADR Centru
S-a publicat formatul standard al contractului de finanțare pentru perioada 2014-2020!

Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, a semnat astăzi Ordinul privind aprobarea formatului standard alContractului/Deciziei de finanţare – condiţii generale aplicabil pentru perioada de programare 2014-2020, prin care este introdus un articol dedicat transparenţei.
Acesta defineşte contractul de finanţare, împreună cu anexele şi documentele vizând executarea lui, ca fiind informaţii de interes public în condiţiile Legii 544/2001. Mai mult, documentul MFE listează explicit elementele care nu pot avea caracter de confidenţialitate
- denumirea proiectului, denumirea completă a beneficiarului şi a partenerilor, dacă aceştia există, datele de contact pentru echipa proiectului, data de începere şi de finalizare a proiectului, locaţia proiectului;
- valoarea totală a finanţării nerambursabile acordate, intensitatea sprijinului, valoarea plăţilor efectuate;
- dimensiunea şi caracteristicile grupului ţintă şi, după caz, ale beneficiarilor finali ai proiectului;
- informaţii privind resursele umane din cadrul proiectului;
- rezultatele estimate şi cele realizate în cadrul proiectului;
- denumirea furnizorilor de produse, prestatorilor de servicii şi executanţilor de lucrări contractaţi în cadrul proiectului, precum şi obiectul contractului, valoarea acestuia şi plăţile efectuate;
- elemente de sustenabilitate a rezultatelor proiectului, respectiv de durabilitate a investiţiilor în infrastructură sau producţie.
Dacă există elemente care trebuie totuși secretizate, acestea trebuie să se înscrie clar în excepțiile prevăzute de legea 544 (drepturile intelectuale, protecția datelor cu caracter personal etc), trebuie stabilite explicit și justificate înainte de semnarea contractului.
“Beneficiarii de fonduri europene au obligaţia legală să arate celor interesaţi cum se cheltuie banii publici. Ordinul pe care l-am dat astăzi elimină posibilitatea şi tentaţia de a ascunde activităţi şi cheltuieli în spatele unor clauze de confidenţialitate existente în contracte aferente perioadei de programare anterioară. În septembrie, am declanşat un proces accelerat de consultare referitor la transparenţa contractelor de finanţare şi acum avem decizia: investim banii europeni în mod transparent. Decizia MFE se înscrie în angajamentul de transparenţă administrativă asumat de Guvernul Cioloş. Acest articol din contractul cadru înlocuiește vechile clauze, care permiteau secretizări abuzive” a declarat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene.
Prevederile actualului ordin se aplică tuturor contractelor/deciziilor de finanţare aferente perioadei de programare 2014-2020.
Descarcă Ordinul
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene
Ajutoare de stat de pana la 5 milioane euro pentru IMM-uri
Firmele mici si mijlocii vor primi ajutoare de stat de pana la 5 milioane de euro, prin noua schema de ajutoare de minimis in valoare totala de 200 de milioane de euro, pe perioada 2017-2023, conform unui proiect de hotarare de guvern. Proiectul detaliaza investitia minima si nivelul diferentiat al cofinantarii in functie de regiune.
Dupa memorandumul adoptat de Guvern in 8 septembrie, prin care isi manifesta intentia de a demara schema de ajutor de minimis de 900 de milioane de lei pe perioada 2017-2023, trebuie avute in vedere si conditiile de acordare a banilor, destul de restrictive, asa cum apar ele in proiectul de hotarare de guvern (HG) prin care se va operationaliza schema:
Bucurestenii, defavorizati
Pe perioada 2017-2020, intensitatea spriinului de la stat va fi mai mica in cazul zonelor dezvoltate, pentru a atrage investitii mai mari in zonele mai sarace. Firmele mici care fac afaceri in Bucuresti si judetul Ilfov vor primi ajutor de stat de numai 30% din valoarea totala a investitiei, ceea ce inseamna ca trebuie sa asigure ele 70% din investitie. Pentru firmele mijlocii care fac investitii in Bucuresti si Ilfov, intensitatea ajutorului de minimis este de numai 20%.
In Regiunea Vest (judetele Timis, Arad Hunedoara si Caras-Severin), intensitatea ajutorului de stat va fi de 40% pentru firmele mici si de 30% pentru cele mijlocii.
In restul tarii, intensitatea ajutorului de stat va fi de 70% din investitie pentru firmele mici si 60% pentru intreprinderile mijlocii.

O alta conditie care ar putea fi considerata restrictiva de catre antreprenorii cu afaceri mici este necesarul mare de bani proprii pentru investitie. Investitiile realizate in cadrul schemei trebuie sa fie de minimum 4,5 milioane de lei (circa 1 milion de euro) fara TVA. La o afacere situata in Bucuresti, ar insemna ca firma mica respectiva sa puna de la ea cel putin 700.000 de euro pentru investitie, fara TVA, urmand sa primeasca 300.000 de euro de la stat, ca ajutor de minimis.
Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar in cadrul acestei scheme nu poate depasi 22,5 milioane lei (circa 5 milioane de euro).
Alte conditii cumulative sunt:
• sa fie considerate investitii initiale.
• sa isi demonstreze eficienta economica si viabilitatea pe perioada implementarii investitiei si 5 ani de la data finalizarii acesteia conform planului de afaceri.
• sa genereze contributii la dezvoltarea regionala, prin plata de taxe si impozite la bugetul general consolidat al statului, pentru perioada implementarii investitiei si 5 ani de la data finalizarii acesteia.
Sectoare de afaceri care NU pot beneficia de ajutor
O serie intreaga de sectore de business din Romania nu or putea benefcia de acest ajutor de minimis, in forma actuala a proiectului, asa cum arata acum textul de la Ministerul Economiei. Dintre acestea amintim sectoare foarte populare pentru antreprenorii din Romania:
• Agricultura
• Distilarea, rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice
• Fabricarea vinurilor
• Fabricarea berii
• Constructii de cladiri
• Comert
• Transporturi
• Hoteluri si alte facilitate de cazare
• Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie.
Cheltuielile eligibile
Potrivit proiectului de HG, sunt considerate cheltuieli eligibile aferente investitilor initiale, costurile fara TVA aferente realizarii, respectiv achizitionarii, de active corporale si/sau necorporale, precum si cheltuielile legate de inchirierea constructiilor aferente investitiei initiale, in scopul realizarii unor obiective de investitii, dupa cum urmeaza:
a) Constructii pentru desfasurarea activitatii pentru care s-a solicitat finantarea – valoarea maxima considerata eligibila in cazul activelor corporale de natura constructiilor nu poate depasi 1.650 lei/mp arie desfasurata, respectiv echivalentul a 365 euro/mp arie desfasurata;
b) Echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru ¬ prevazute la subgrupele 2.1 si 2.2. din Hotararea Guvernului nr 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, cu completarile si modificarile ulterioare;
c) Activele necorporale amortizabile asociate investitiei initiale care nu au o concretizare fizica sau financiara precum brevete, licente, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuala;
Activele corporale si necorporale trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii de eligibilitate:
a) sa fie exploatate exclusiv de intreprinderea beneficiara de ajutor de stat pentru atingerea obiectivelor investitiei pentru care s-a solicitat finantarea;
b) sa fie incluse in activele intreprinderii beneficiare de ajutor de stat si sa ramana asociate investitiei pentru care s-a acordat finantarea pe o perioada de minimum 5 ani de la finalizarea investitiei;
c) sa fie achizitionate in conditii de piata, de la terti care nu au legaturi cu cumparatorul.
De asemenea, in cazul inchirierii constructiilor aferente investitiei, contractul de inchiriere trebuie sa aiba o valabilitate de cel putin cinci ani de la data finalizarii investitiei, iar valoarea maxima eligibila a chiriei nu poate depasi 22 lei/mp/luna.
In plus, costurile aferente activelor necorporale nu pot depasi 50% din totalul costurilor totale eligibile aferente investitiei, pentru a fi considerate cheltuieli eligibile. Nu se va acorda ajutor de stat pentru cheltuieli efectuate inaintea semnarii acordului de finantare.
Alte conditii pentru beneficiari
Asociatii sau actionarii care controleaza mai multe intreprinderi pot solicita acordarea unui ajutor de stat in cadrul schemei doar in numele unei singure societati.
Beneficiarul ajutorului de stat trebuie sa asigure cofinantarea investitiei fie prin resurse proprii, fie prin finantare externa, sub o forma care sa nu faca obiectul niciunui alt ajutor public.
Beneficiarii nu pot obtine urmatoarele tipuri de ajutor de stat:
• ajutor destinat activitatilor legate de export catre tari terte sau catre alte state membre, respectiv ajutor direct legat de cantitatile exportate, de infiintarea si functionarea unei retele de distributie sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;
• ajutor conditionat de utilizarea preferentiala a produselor nationale fata de produsele importate;
• ajutor pentru exploatare.
Un lucru pozitiv este ca depasirea plafoanelor (privind cifra de afaceri si numarul de angajati) care stau la baza incadrarii unei intreprinderi in categoria IMM, prin crestere economica, ulterior acordarii ajutorului, NU va determina recuperarea ajutorului de stat acordat.
De unde ia statul banii pentru schema de minimis
Finantarea schemei de ajutor de stat se va asigura, in perioada 2017 – 2023, din bugetul aprobat anual al Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri – capitol bugetar 55.01.16 in cadrul titlului VII ALTE TRANSFERURI, Sprijinirea infiintarii de noi intreprinderi si sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu respectarea prevederilor prezentei hotarari si ale prevederilor Regulamentului, in raport cu cheltuielile eligibile si in limita intensitatii maxime admisibile conform capitolului V al prezentei scheme de ajutor de stat.
Bugetul total al schemei de ajutor de stat este de 900 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 200 milioane euro, astfel:
• credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finantare pentru perioada 2017-2020 in valoare 900 milioane lei;
• credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2017-2023 in valoare de 900 milioane lei.
Din acesti bani, bugetul anual maxim al schemei este de 225 milioane lei (echivalentul a aproximativ 50 milioane euro).
Guvernul estimeaza ca va ajuta 200 de firme in aceasta schema de ajutoare de minimis.
Documente utile:
Proiectul de Hotarare de Guvern
Sursa: Startupcafe