Europarlamentara Corina Crețu, afirmă, într-o postare pe Facebook,  că România are șansa de a finanța substanțial marile domenii, ca sănătatea, educația, infrastuctura și IMM-urile, după ce Parlamentul European a adoptat, miercuri, Mecanismul de Redresare și Reziliență – instrument în valoare de 672,5 miliarde de euro, din care României îi revin peste 30 de miliarde.

Parlamentul European a aprobat pe data de 9 februarie 2021, Mecanismul de Redresare și Reziliență, conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19. MRR este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde euro.

Limitarea efectelor negative ale pandemiei

Se pun la dispoziție 672,5 miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei. Se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Eligibilitatea pentru finanțare

Pentru a putea să beneficieze de finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, precum și coeziunea socială și teritorială.

Sunt eligibile pentru finanțare și planurile care ajută instituțiile să se pregătească pentru crize și să reacționeze la ele. Mai pot fi finanțate politicile pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și formarea de competențe.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puțin 37% din buget, iar acțiunilor din domeniul digital cel puțin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social și economic de durată și să includă reforme cuprinzătoare și un pachet robust de investiții. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

Regulamentul mai stipulează că doar statele membre care s-au angajat să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii pot primi fonduri din MRR.

Comisia va mai pune la dispoziția statelor membre și un sistem integrat de informare și monitorizare. Prin acesta, le va furniza informații comparabile referitoare la modul în care sunt folosite fondurile.

Crețu mai spune că România ar putea beneficia, în plus față de banii alocați prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, de 28,22 miliarde EUR din Fondurile de Coeziune, 19,34 miliarde EUR prin politica agricolă comună și aproape 2 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă.

”Aceștia sunt bani care se adaugă granturilor nerambursabile prin Cadrul Financiar Multianual al UE (2021-2027), la care sunt bucuroasă și împăcată că am putut contribui în calitate de Comisar European, ca parte a Comisiei Juncker”, mai scrie Crețu.

sursa: Parlamentul European / Facebook / Corina Cretu