Suma alocată zootehniei în bugetul PNDR din perioada de tranziţie se ridică la 350 de milioane de euro, dintr-un total de 760 de milioane de euro prevăzut pentru investiţii în exploataţii agricole, a afirmat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, menţionând că din această sumă se pot finanţa inclusiv fermele de reproducţie.

“În Bugetul PNDR de tranziţie am pus 350 milioane euro din 760 milioane euro pentru zootehnie. De aici se pot finanţa inclusiv fermele de reproducţie. Noi, în paralel, sigur că negociem şi în Programul Naţional de Rezilienţă şi Relansare (PNRR). Este unul dintre proiectele cu care negociem cu Comisia Europeană, dar nu ştim care va fi rezultatul negocierilor, câte dintre proiecte, pentru că fiecare minister ne-am dus cu mai multe proiecte. Noi avem proiectul pe care îl considerăm principal, cel legat de irigaţii, de gestionarea apei, dar avem şi acea reţea de depozite pentru produse româneşti – şi avem depus şi proiectul privind reproducţia la porci, relansarea creşterii porcului. Sigur, l-am legat şi de eradicarea pestei porcine africane, pentru că nu poţi să te duci să ceri la Comisia Europeană bani pentru reproducţie şi, în acelaşi timp, ţara este plină de pestă porcină africană. În proiect am menţionat că, pe de o parte, vom relansa creşterea porcului prin stimularea reproducţiei în ţară dar, în acelaşi timp, prin înăsprirea regulilor de biosecuritate, ca să reuşim să controlăm această boală. Deci, avem două tentative de finanţare, una prin PNRR, care este în negociere şi cealaltă care este foarte clară în programul naţional de tranziţie unde sunt sume pentru zootehnie – 350 milioane euro în următorii doi ani”, a menţionat Adrian Oros, la dezbaterea online cu tema ‘Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene’.

Ministrul Agriculturii a subliniat că bugetul pentru anul acesta a permis să fie continuate toate schemele de sprijin, toate măsurile din bugetul naţional, dar “la o intensitate mai redusă, iar în cazul ajutorului naţional tranzitoriu s-a ajuns undeva la 50-55% din intensitatea de sprijin pentru anul trecut.”

Potrivit ministrului, atât în domeniul vegetal, cât şi în cel zootehnic sumele sunt considerabil mai mici decât anul trecut. „Sigur, speranţa mea este ca la rectificare să reuşim să mai mai adăugam nişte sume. Anul trecut am pornit cu un buget mult mai mic şi la ambele rectificări am avut şansa, noi, cei de la Ministerul Agriculturii, să primim sume consistente”, a adăugat Oros.

Ministrul Agriculturii a subliniat că Programul National Strategic va începe efectiv în 2023.

„În această perioadă suntem la ultimele precizări pe care ni le mai cere Comisia privind Programul Naţional de Tranziţie 2021-2022 unde avem 3,2 miliarde euro pentru Pilonul II, pentru aceste măsuri. Am considerat că este corect ca acele priorităţi şi acele nevoi pe care le-am identificat să le prindem în finanţări încă din perioada de tranziţie. De aceea, pentru integrarea producţiei, pentru măsura 4.1 fosta măsură ‘Investiţii în exploataţii agricole’ am alocat 760 milioane de euro pentru perioada de tranziţie şi ca un termen de comparaţie pentru întreaga perioadă 2014-2020, această măsură a fost bugetată cu 840 de milioane”, a explicat oficialul MADR.

Acesta a subliniat că s-a dorit integrarea producţiei la nivel de fermă şi ca să nu mai fie concurenţă între diversele domenii de activitate, în aşa fel încât într-o anumită zonă sau într-un anumit domeniu de activitate care a primit puncte mai multe să meargă majoritatea sumelor. „Am splitat în 7 submăsuri această măsură în aşa fel încât să avem şi pentru sectorul legumicol, şi pentru sectorul vegetal şi pentru sectorul zootehnic, unde avem 299 milioane euro. Şi pentru zona montană, tot în sectorul zootehnic separat, 60 de milioane de euro. Practic, o sumă aproape jumătate din această măsură de investiţii în ferme se duce către acest sector zootehnic. Încercăm să legăm producţia primară de depozitare şi procesare pentru că asta este problema principală. Să încercăm să nu mai exportăm produse primare cu valoare adăugată mică şi să exportăm, dacă este cazul să exportăm hrană procesată – dar în primul rând să ne asigurăm consumul intern”, a mai spus şeful MADR.

sursa: MADR