Fondurile europene au reprezentat în acești 15 ani una dintre sursele importante de finanțare pentru proiecte derulate de autorități, locale sau centrale, dar și de mediul privat.
Cei doi ani marcați de criza COVID, 2020 și 2021, au fost și cei în care Uniunea Europeană a trimis cei mai mulți bani în România: 15,31 miliarde de euro în total.
În perioada de programare 2007-2013 (din care am primit fonduri până în 2016), România a absorbit 36,6 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 91%. Am ratat, din păcate, 3,6 miliarde de euro din banii care ne-au fost puși la dispoziție. În total, în prima perioadă de progamare am avut la dispoziție 40,2 miliarde de euro, cu tot cu banii de pre-aderare.
În prezent, suntem la a treia perioadă de programare de când România este în Uniunea Europeană. Practic, se suprapun perioada de programare 2014-2020 și 2021-2027, în acest moment.
În perioada de programare 2014-2020, România are la dispoziție 50,6 miliarde euro. Până la sfârșitul anului 2021, România a încasat din acești bani aproape 32 de miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 63%. Mai putem cere bani de la Comisia Europeană (în baza facturilor din proiecte) până la finalul anului 2023 din această perioadă de programare.
Top programe curente, în CFM 2014-2020
Fondurile FESI sunt atrase prin 8 programe europene gestionate de autorități de management de la 3 ministere: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale:
- PO Asistență Tehnică – gestionat de POAT de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 236 milioane euro – 71,17%. Aici sunt fonduri europene folosite, de exemplu, pentru suplimentarea salariilor funcționarilor care sunt implicați în accesarea banilor de la UE.
- Programul Național de Dezvoltare Rurală – gestionat de Ministerul Agriculturii, prin AFIR și AMPNDR: 6,9 miliarde euro – 62,9%. De precizat că PNDR a fost suplimentat de CE cu 2,8 miliarde euro în anul 2020, motiv pentru care procentual rata de absorbție este mai scăzută decât ar fi fost dacă rămânea bugetul de la început. Aici sunt fonduri europene pentru primării (drumuri comunale, de exemplu), dar și pentru fermieri, firme de procesare a produselor agricole, mici afaceri neagricole la sate etc.
- PO Infrastructură Mare – gestionat de AMPOIM de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 5,2 miliarde euro – 57,59%. De precizat că și aici Comisia Europeană a suplimentat bugetul programului, prin fonduri de criză prin facilitatea React EU. Aici sunt fondurile pentru autostrăzi, gropi de gunoi și alte astfel de proiecte mari ale statului.
- PO Capital Uman – gestionat de AMPOCU de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 2,4 miliarde euro – 56,95%. Aici sunt fonduri pentru cursuri și calificări profesionale, prevenirea abandonului școlar, startup-uri deschise de studenți, îîntreprinderi sociale etc.
- Programul Operațional Regional (POR) – gestionat de AMPOR de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA): 3,7 miliarde euro încasați – 54,05% rată de absorbție. Aici sunt în principal banii pentru proiectele mari edilitare (alimentare cu apă, canalizare etc.), dar și pentru afaceri derulate de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM).
- PO Capacitate Administrativă – gestionat de AMPOCA de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 293 milioane euro – 52,05%. Aici sunt fonduri pentru instituțiile publice.
- PO Pescuit si Afaceri Maritime – gestionat de Ministerul Agriculturii, prin AMPOPAM: 85,5 milioane euro – 50,78%. Aici sunt fonduri europene pentru mici afaceri în pescuit, agrement, crescătorii de pește, restaurante cu specific pescăresc etc.
- PO Competitivitate – gestionat de AMPOC de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 752 milioane euro – 31,6%. Comisia a suplimentat și acest program cu fonduri de criză prin facilitatea React EU. Aici sunt bani pentru institute de cercetare și universități, dar și pentru firme private. De aici s-au finanțat ajutoarele de stat COVID prin Măsurile 1 și 2, pentru antreprenori, de exemplu.
Programe operaționale 2014-2020 (clic pentru a deschide).
În plus, România mai primește fonduri europene și ca plăți directe la hectar pentru fermieri, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), gestionat de Ministerul Agriculturii (prin agenția APIA). De aici am primit până acum aproape 10,7 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 80,62%. Acești bani vin însă direct, fără să fie nevoie de proiecte, ca în cazul celor 8 programe FESI, de mai sus.
Un alt program prin care tragem bani de la UE fără să fie nevoie să facem proiecte este Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), gestionat de MIPE. De aici am atras 214 milioane euro, 43,11% rată de absorbție. Comisia a suplimentat și acest program prin fonduri de criză prin facilitatea React EU. Din acești bani se oferă alimente și alte astfel de ajutoare persoanelor cu venituri foarte mici.
De asemenea, România mai primit avansul de 1,97 miliarde euro, pe partea de fonduri nerambursabile din planul Next Generation EU, pentru depășirea crizei COVID. Aici intră suma de 1,85 miliarde euro (13%) primită în contul statului deschis la BNR, ca avans din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceștia sunt bani care ar trebui să ne ajute să începem din proiecte. Vorbim strict de fondurile nerambursabile, nu și de partea de asistență prin împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi mici.
Perioada de programare 2021-2027 – încă nu am luat niciun ban
În perioada de programare 2021-2027, România are alocați și mai mulți bani decât în cadrul financiar anterior: 52,43 miliarde euro. Aceștia sunt banii din progrmele operaționale obișnuite, din Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027. Nu am introdus aici și PNRR, care are o valoare totală de 14,2 miliarde EUR ca fonduri nerambursabile (din care am primit avansul de 1,85 miliarde euro) și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR, pe care îl putem accesa până la finalul anului 2015.
Revenind la cei 52,43 miliarde euro din CFM 2021-2027, România vrea să ia acești bani prin 10 programe operaționale plus plățile directe la hectar.