Cheltuielile cu dobânzile de 11 mld. lei în bugetul pe 2015 înseamnă peste jumătate din cheltuielile de capital (investițiile din buget) de 18 mld. lei. Parlamentul a început ieri dezbaterile asupra legii bugetului pe 2015 aprobat de guvern în sumă de 226,3 mld. lei la venituri care se bazează pe sume mai mari de la UE și prevede cheltuieli mai mici cu bunurile și serviciile, dar mai mari cu dobânzile.

 

România a primit de la UE, din prima zi de aderare și până la 31 octombrie 2014, 112 miliarde de lei (25,3 miliarde de euro) și a plătit la bugetul Uniunii 46,7 miliarde de lei (10,5 miliarde de euro), fiind, prin urmare, ceea ce se numește „un beneficiar net“ de fonduri nerambursabile – soldul pozitiv ridicându-se la 60 de miliarde de lei (14,8 mld. euro). Sumele primite includ și subvențiile agricole și pe cele pentru dezvoltare rurală și pescuit, fără de care România ar fi fost un contribuitor net la bugetul Uniunii pentru că, pe fonduri structurale, nu a luat de la UE decât 42,7 mld. lei (9,6 mld. euro) – dintre care 33 mld. lei (7,4 mld. euro) rambursări, restul prefinanțări.

 

Pe întreg anul 2014 raportul privind bugetul pe 2015 estimează veniturile din fondurile structurale la 16,4 mld. lei (3,7 mld. euro) și toate sumele primite de la UE la 29 mld. lei (6,5 mld. euro), soldul pozitiv urmând să fie de aproape 21,3 mld. lei (4,8 mld. euro), după plata contribuției de 7,1 mld. lei (1,6 mld. euro).

 

Pe anul 2015 estimarea cuprinsă în raportul privind bugetul este că România va primi de la UE suma totală de 45,5 mld. lei (10,2 mld. euro) rămânând cu un sold pozitiv de 37,8 mld. lei (8,5 mld. euro), după plata contribuției la UE estimată și ea la 7,1 mld. lei (1,6 mld. euro). De altfel, bugetul pe 2015 se bazează, la capitolul cheltuieli de investiții (cheltuieli de capital și din fonduri externe), foarte mult pe banii UE. Cheltuielile cu investițiile ar urma să fie, în 2015, de 44,7 mld. lei (10 mld. euro), cu aproape un sfert mai mari decât cheltuielile programate în acest an. Cheltuielile pentru programele cu finanțare din fonduri UE vor fi, estimează raportul asupra bugetului, de 24 de miliarde de lei, față de 18 miliarde de lei în acest an, însă este de ramarcat că, în 2014, la a doua rectificare, 4 miliarde de lei din acești bani au fost reîmpărțiți altor domenii tocmai pentru că nu au putut fi cheltuiți în scopul pentru care fuseseră prevăzuți inițial.

 

România primește de la UE în exercițiul financiar 2014 -020 în jur de 40 de miliarde de euro (178 de miliarde de lei la cursul zilei de ieri) – 22 de miliarde de euro fonduri structurale, peste 8 miliade de euro fonduri de dezvoltare regională, iar restul sunt subvenții agricole. Contribuie, în schimb, cu o sumă ce se învârte în jurul procentului de 1% din PIB – aproximativ de 7 miliarde de lei (1,6 mld. euro) anual. Prin urmare, la finalul exercițiului financiar multianual 2014 – 2020 ar trebui să aibă un sold pozitiv de aproximativ 30 de miliarde de euro, însă totul depinde de felul în care a învățat din greșelile exercițiului financiar 2007 – 2013, spre finalul căruia se află foarte jos – cu o rată a absorbției de doar 40%, cu un an înainte de închiderea definitivă a acestei programări multianuale.

sursa: zf.ro