Comisarul european pentru Politică Regională, Corina CreÈ›u, a făcut, vineri, un apel la toate statele membre UE să includă în programele operaÈ›ionale proiecte de calitate prin care Comisia Europeană să sprijine investiÈ›ii de îngrijire a copilului È™i în infrastructura din educaÈ›ie.

 

Pentru următorii È™apte ani, politica regională va aloca 30 de miliarde de euro pentru toate cele 28 de state membre. 30 de miliarde de euro vor fi investiÈ›i pentru incluziune socială, pentru lupta împotriva sărăciei È™i a discriminării. Suntem în faza de demarare È™i de adoptare a programelor operaÈ›ionale pentru următorii È™apte ani È™i speranÈ›a noastră este ca toate cele 28 de state membre să includă, în aceste programe operaÈ›ionale, proiecte de calitate prin care să sprijinim investiÈ›ii de îngrijire a copilului È™i în infrastructura în educaÈ›ie, grădiniÈ›e, È™coli, spitale, renovării, aÈ™a cum am făcut È™i în exerciÈ›iul financiar trecut 2007-2013", a declarat Corina CreÈ›u, vineri, la conferinÈ›a internaÈ›ională Eurochild, cu tema "Copiii pe primul loc: optimizarea cheltuielilor publice pentru o mai bună susÈ›inere a copilului È™i a familiei".

 

Comisarul european a făcut apel la statele membre UE să depună proiecte de calitate.

 

"Îmi exprim speranÈ›a È™i fac un apel către toate statele membre să depună proiecte de calitate care să răspundă acestor nevoi. Apreciez faptul că, pentru perioada 2007-2013, în foarte multe È›ări am avut proiecte privind infrastructura socială, în Bulgaria, Ungaria, Slovacia, inclusiv în România, au fost două proiecte care s-au referit direct la copii, în mod specific", a spus CreÈ›u.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Codrin Scutaru, prezent la eveniment, a subliniat că angajamentul ministerului este ca, până în 2020, să nu mai existe o îngrijire la nivel instituÈ›ional a copiilor, ci numai soluÈ›ii alternative europene.

 

"Nu mai avem în România orfelinatele din anii 90, dar (…) o spun toate studiile sociologice, într-un astfel de centru, oricât de mult ne-am dori, datorită numărului mare de copii, asistenÈ›ii sociali È™i psihologii prezenÈ›i acolo nu le pot acorda îngrijirea de care au nevoie. De aceea, angajamentul nostru ferm este ca, până în 2020, în România să nu mai existe o îngrijire la nivel instituÈ›ional a copiilor, să nu mai existe aÈ™a zisele orfelinate È™i case de copii, să existe numai soluÈ›ii alternative europene. (…) Avem nevoie de un angajament È™i de rezultate concrete în următorii doi ani", a arătat Scutaru.

 

Pe de altă parte, directorul Hopes and Homes for Children (HHC) România, Ștefan DărăbuÈ™, a afirmat că pentru realizarea reformei în protecÈ›ia copilului în România este necesară eradicarea instituÈ›ionalizării copilului aflat în protecÈ›ia statului în paralel cu tranziÈ›ia spre îngrijirea bazată pe comunitate È™i pe familie.

Ștefan DărăbuÈ™ a precizat că implementarea unui sistem de prevenire a separării copilului de familie poate să ducă la scăderea drastică a numărului de copii aflaÈ›i în protecÈ›ia statului.

 

El a identificat cinci elemente care, dacă ar fi implementate, ar putea duce la reforma sistemului de protecÈ›ie a copilului în România È™i pot să fie co-finanÈ›ate prin fondurile structurale.

 

"Crearea, dezvoltarea unei infrastructurii de servicii sociale rezidenÈ›iale bazate pe familie È™i pe comunitate, în paralel cu eradicarea instituÈ›iilor de tip vechi pentru copii, până în 2020. (…) Aprobarea unui act normativ pentru implementarea unei metodologii de prevenire a separării copilului de familie cu principii, criterii È™i indicatori de intervenÈ›ie care să facă posibile investiÈ›iile, cheltuielile cu locuinÈ›e sociale È™i cu sprijin material direct pentru cele mai vulnerabile familii È™i copiii lor. (…) Sprijin financiar coerent È™i concret pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecÈ›ie a copilului, mai ales prin facilitarea accesului lor la locuinÈ›e sociale. (…) Realizarea unei mutaÈ›ii de la o paradigmă axată pe protecÈ›ia copilului la una integrativă focusată asupra protecÈ›iei copilului È™i a familiei acestuia. (…) Trecerea de la o paradigmă axată pe alocaÈ›ii sociale (…) la o paradigmă a serviciilor sociale diversificate, customizate, pentru o intervenÈ›ie pro-activă È™i capabilă să È›intească spre sursa, spre cauza problemelor sociale", a explicat DărăbuÈ™.

sursa: agerpres.ro