Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene a alocat, joi, României 1,1 miliarde de euro pentru modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul energiei, al industriei și al transporturilor și îmbunătățirea eficienței energetice.

Astfel, România a primit acum cea mai mare alocare dintr-un total de 2,4 miliarde de euro acordați unui număr de 7 state membre UE.

„Aceasta este cea mai mare plată comună de până acum și va impulsiona tranziția verde a Europei. Aceste investiții ajută statele membre respective să reducă dependența de combustibilii fosili din Rusia, să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030 și să contribuie la angajamentul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050” – spune Comisia Europeană.

Comisia dă ca exemplu de investiție aprobată României un obiectiv privind „noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, termoficare și infrastructură de gaze pentru a înlocui energia pe bază de cărbune”.

Pe lista investițiilor prioritare confirmate pentru România se numără:

  • 100 milioane de euro pentru o schemă de susținere a firmelor din sectoarele agriculturii și industriei alimentare să creeze capacități noi de producție solară și eoliană de energie din surse regenerabile, cu sau fără baterii de stocare.
  • 250 de milioane de euro pentru o schemă de inevstiții în noi capacități de producție a electricității din surse regnerabile – solar, eolian și hidro.

Următoarele termene-limită până la care statele membre beneficiare își pot prezenta propunerile de investiții în vederea obținerii unui sprijin potențial din Fondul pentru modernizare sunt 15 august 2023 pentru propunerile neprioritare și 12 septembrie 2023 pentru propunerile prioritare.

Finanțat din veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul pentru modernizare urmărește să sprijine zece țări din UE cu venituri mai mici în tranziția lor către neutralitatea climatică. Țările beneficiare sunt Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Totodată, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat ieri faptul că se vor face noi investiții în infrastructura energetică din țara noastră, în urma aprobării și confirmării a Consiliului BEI a plății, în valoare de 1,1 miliarde de euro, pentru următoarele investiții:

Investiții prioritare:

  • Schema MF 2023-1 RO 0-001: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană și hidroelectrică pentru autoconsum; 250.000.000 EURO
  • Schema MF 2023-1 RO 0-002: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană și hidroelectrică; 250.000.000 EURO
  • Schema MF 2023-1 RO 0-003: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană și hidroelectrică pentru autoconsumul în instituții publice; 200.000.000 EURO
  • Schema MF 2023-1 RO 0-004: Sprijin pentru modernizarea/reabilitarea rețelei inteligente de termoficare – Proiecte de tip B care nu intră sub incidența ajutoarelor de stat; 190.000.000 EURO
  • Schema MF 2023-1 RO 0-005: Sprijin pentru modernizarea/reabilitarea rețelei inteligente de termoficare – Proiecte de tip A care intră sub incidența ajutoarelor de stat; 60.000.000 EURO
  • Schema MF 2023-1 RO 0-006: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile (solară și eoliană) pentru consumul propriu al întreprinderilor din sectoarele agricol și alimentar; 100.000.000 EURO

Investiții neprioritare

  • De asemenea, sunt recomandate pentru finanțare de către Comitetul pentru investiții următoarele proiecte care vizează investiții neprioritare (în sensul Directivei EU-ETS):
  • MF 2023-1 RO 1-001 – Gazoductul Marea Neagră – Podișor; 85.544.422 EURO
  • MF 2023-1 RO 1-002 – Gazoductul Ghercești-Jitaru (inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecția catodică și fibrele optice); 8.038.348 EURO

sursa: Comisia Europeană & Ministerul Energiei