Firmele din România vor putea accesa investiții de capital de risc, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care va debloca o serie de instrumente financiare odată cu aprobarea documentului la nivelul UE, în octombrie, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

La o discuție cu reprezentanții Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceze din România, Ghinea a menționat că , tot prin PNRR, IMM-urile vor putea accesa fonduri nerambursabile și pentru digitalizare, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii IT avansate.

„În ceea ce privește investițiile, avem instrumente financiare de implementat cu Banca Europeană de Investiții și FEI în valoare de 1,25 miliarde de euro, care vor fi deblocate odată cu aprobarea, în toamnă, a PNRR și cu sprijinul băncilor locale. Știu că în comunitatea de afaceri franceză aveți bănci și sper ca băncile franceze din România să fie selectate. (…) PNRR va fi aprobat în luna septembrie de către Comisia Europeană. În octombrie sunt prevăzute două ECOFIN-uri, unde se va aproba planul României. Imediat după aceea va intra în țară finanțarea de 1,9 miliarde de euro, aferentă părții de granturi. Saga PNRR se termină în octombrie” – a spus Cristian Ghinea.

Ce le-a mai spus ministrul Ghinea oamenilor de afaceri:

  •     „În ceea ce privește investițiile, avem instrumente financiare de implementat cu Banca Europeană de Investiții și FEI în valoare de 1,25 miliarde de euro.  Avem instrumente financiare pe partea de capital de risc, fonduri pentru acțiune climatică, un portofoliu pentru reziliență dedicat companiile afectate de criză, etc.
  •     Aceste  instrumente financiare vor fi implementate de către BEI după aprobarea PNRR și cu sprijinul băncilor locale.
  •     Acești 1,25 miliarde vor presupune pe diverse instrumente un efect de levier între 2 și 4 euro pentru 1 euro depus prin instrument financiar.
  •     Este prevăzută pentru IMM-uri o schemă de minimis de 100 milioane de euro, în PNRR care nu reprezintă suplimentarea schemelor de ajutor de stat clasice, ci o prioritizare pe digitalizare și economie verde.
  •     Va fi o schemă de minimis pentru securitate cibernetică și tehnologii avansate
  •     De asemenea, este prevăzută o schemă de ajutorare a companiilor românești să se înregistreze la bursă ce va presupune aât asistență tehnică, cât și listarea propriu zisă.
  •     România va fi parte dintr-un proiect european major în micro-electronică,  cu o investiție de 350 de milioane de euro pentru a localiza producția de microelectronică pe continent.
  •     PNRR prevede 100 de milioane de euro pentru industria de baterii, o prioritate absolută a Uniunii Europene.
  •     Ghidurile de finanțare vor fi simple, Ministerul fiind deschis la a primi input din partea mediului de afaceri”.

Absorbția fondurilor europene

  • În ceea ce privește programele operaționale curente, pentru cele în curs de finanțare până în 2025 mai trebuie securizate 45% din fonduri.
  • Absorbția nu mai e o problemă în România, ceea ce pare contraintuitiv. Am închis exercițiul financiar 2007 – 2013, primul exercițiu financiar european, cu 98% rată de absorbție.
  • În acest moment suntem la rata de contractare de 150% pe programele operaționale și suntem pe locul 7 în Uniunea Europeană ca rată de absorbție. Ne îndreptăm spre un scenariu în care vom avea în 2023 100% absorbție, chiar și o depășire. Probabil că vom rămâne în 2023, 2024 pe buget cu anumite proiecte care acum compun rata de supracontractare.

Programe operaționale

  • PNRR nu este un program operațional clasic, ci un instrument de suport bugetar.
  • Întârzierea tehnică în aprobabrea PNRR vine din faptul că a trebuit demonstrată complementaritatea cu fondurile de coeziune. Astfel, s-au impus modificări ale programelor operaționale pentru a asigura complementaritatea lor cu PNRR. Cele mai avansate programe operaționale sunt cel pe educație, incluziune socială, transporturi și sănătate, care vor fi trimise în septembrie. Acestea vor fi trimise la Bruxelles în a doua versiune.
  • În prezent avem 8 programe regionale, se va merge cu exercițiul de regionalizare pe 8 autorități de management regionale. Programarea lor va fi complexă, pentru că fiecare proiect e programat în mod distinct și va fi negociat în mod distinct, în funcție de caracteristicile regiunii.
  • Programul operațional POCIDIF  este cel mai afectat de PNRR și unul în care e mult loc de dialog cu mediul privat pentru sporirea competitivității României.
  • Programului de Tranziție Justă este în valoare de 2 miliarde de euro, dedicat unui număr de 6 județe, cel mai afectate de traziția energetică. Scopul e înlocuirea economiei bazate excesiv pe energie poluantă în zonele respective.
  • Pentru pregătirea programelor viitoare,  vrem să facem o programare mai bună. De aici consultările cu mediul privat. Preluăm foarte multe idei de la potențialii beneficiari. Avem un grup de lucru special făcut cu Autoritatea de Audit pentru universalizarea procedurii costurilor simplificate. Suntem avansați pe partea de educație și sănătate.

sursa și detalii: ccifer.ro