România a fost al cincilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene în 2013, în valoare de 4,09 miliarde de euro, sub sumele nete primite de Polonia, Grecia, Ungaria și Portugalia, potrivit unei analize The Telegraph.
Finanțările totale primite de România anul trecut s-au ridicat la 5,56 miliarde euro, în timp ce contribuția țării la bugetul UE a fost de 1,474 miliarde euro.
Bugetul UE a fost de circa 150 miliarde euro în 2013.
Polonia, care a primit circa 16,18 miliarde euro și a contribuit cu 4,21 miliarde euro, a fost cel mai mare beneficiar net de fonduri UE (sold pozitiv de 11,97 miliarde euro), urmată de Grecia (sold pozitiv de 5,31 miliarde euro), Ungaria (4,9 miliarde euro) și Portugalia (4,37 miliarde euro), se arată în analiza cotidianului britanic.
La polul opus, Germania, cea mai mare economie din UE, a avut cea mai mare contribuție netă la bugetul comunitar anul trecut, de 16,32 miliarde euro, urmată de Marea Britanie (10,76 miliarde de euro), Franța (9,05 miliarde euro), Italia (4,61 miliarde euro) și Olanda (4,29 miliarde euro).
Bugetul UE este stabilit anual de către Parlamentul European și Consiliul European, principalele sursele de finanțare fiind asigurate de statele membre, pe baza venitului lor național brut. Alte surse includ plățile efectuate de statele membre pe baza taxei pe valoarea adăugată pe care o colectează acestea, precum și taxele vamale și taxele agricole.
Potrivit ajustărilor efectuate în urma introducerii noii metodologii ESA 2010 pentru calculul produsului intern brut al statelor membre, o serie de state, printre care și România, vor primi returnări de fonduri în contul contribuției la bugetul UE pentru perioada 1995-2013, în timp ce alte țări trebuie să achite sume suplimentare.
Revizuirile anunțate de CE în luna octombrie au arătat că Marea Britanie trebuie să plătească suplimentar 2,1 miliarde euro, Italia 340,1 milioane euro, Grecia 89,4 milioane euro, Cipru 42,4 milioane euro, Malta 13,1 milioane euro, Bulgaria 7 milioane de euro, în timp ce Irlanda și Letonia datorează câte 6,5 milioane euro.
Din cauza diferențelor mari de plată în unele cazuri, Comisia Europeană a propus în această săptămână un amendament pentru ca statele să poată achita contribuțiile stabilite în plus până la data de 1 septembrie a anului următor, fără dobânzi, în loc de prima zi lucrătoare din decembrie.
Dacă va fi aprobată, derogarea se va acorda doar în cazul în care contribuția suplimentară depășește un anumit nivel, respectiv dacă un stat trebuie să plătească de peste două ori contribuția lunară la bugetul UE.
sursa: zf.ro