Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că pe noul cadru financiar 2014 – 2020 absorbÈ›ia la finalul acestui an se va ridica la 5-10%.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FLUX
El a mai afirmat că autorităÈ›ile lucrează la unirea ANRMAP cu UCVAP, pentru că cele două instituÈ›ii nu îÈ™i mai justifică separat activitatea pe achiziÈ›ii publice, în februarie urmând ca proiectul să fie trecut prin Guvern.
De asemenea, ministrul a precizat că până la finalul lunii iunie va fi prezentat opiniei publice un draft de acte normative în ceea ce priveÈ™te achiziÈ›iile publice.
Potrivit ministrului, la MFE se va crea un cont unic, pentru ca banii necesari derulării proiectelor europene să nu mai fie puÈ™i prin diverse ministere.
Eugen Teodorovici a vorbit în interviu despre absorbÈ›ia fondurilor europene atât pe vechiul, cât È™i pe noul cadru financiar, precum È™i despre modificările legislative din acest an.
AGERPRES: AÈ›i încheiat anul trecut cu o absorbÈ›ie de peste 50%, pe vechiul cadru financiar. Pentru anul acesta aveÈ›i preconizat un grad 80%. CredeÈ›i că veÈ›i atinge È›inta?
Eugen Teodorovici: Sunt convins de asta È™i, poate chiar mai mult, putem depăÈ™i procentul de 80%.
AGERPRES: AveÈ›i decontări în prima parte a anului?
Eugen Teodorovici: Da. Este o sumă încă la Comisie trimisă de anul trecut spre decontare, undeva la 1,3 miliarde euro care urmează să vină în România în următoarele săptămâni.
AGERPRES: Anul trecut aÈ›i lansat apeluri de proiecte pe noul cadru financiar 2014 — 2020. Vor mai urma anul acesta altele noi?
Eugen Teodorovici: E adevărat. Anul trecut am lansat primele ghiduri de proiecte pentru următorul cadru financiar 2014 — 2020. Primul a fost cel de capital uman adresat tinerilor pentru primele 2 axe din acest program operaÈ›ional.
Acest ghid urmează să fie definitivat în parteneriat cu cei interesaÈ›i în mod direct. O să fie lansat în luna februarie în mod oficial pentru depunerea de proiecte, iar cea de-a doua parte a fost adresată programului de competitivitate, unde, la fel, în februarie vor fi lansate ghidurile spre depunere de proiecte. La final de martie se va lansa masiv din tot ce înseamnă cadru financiar următor.
Ceea ce lansăm acum este pentru a răspunde cerinÈ›elor ambelor cicluri financiare. Ideea este să facem o absorbÈ›ie cât mai mare pe actualul cadru financiar. Sunt programe operaÈ›ionale care pot atinge 100%, respectiv cel de capital uman È™i cel de competitivitate.
Lansarea se va face în aÈ™a fel încât să răspundă ambelor cicluri financiare. Umplem, practic, cu cereri de rambursare, actualul cadru financiar, iar ceea ce rămâne se transferă pe următorul ciclu financiar.
AGERPRES: Pe noul ciclu financiar ce absorbție preconizați pentru finalul anului 2015?
Eugen Teodorovici: Pentru 2014 — 2020 obiectivul este 100%. În primul an, dacă la asta vă referiÈ›i, undeva între 5 È™i 10%, ceea ce este foarte mult comparativ cu ceea ce a fost la începutul actualei perioade de programare.
AGERPRES: Unde veÈ›i mai avea apeluri noi pe vechiul cadru financiar ca să atingeÈ›i 80%?
Eugen Teodorovici: Vor mai fi apeluri noi în special pe zona de capital uman, unde chiar am lansat zilele trecute un apel destinat românilor care trăiesc în afara graniÈ›elor È›ării noastre. Proiectul este în consultare publică È™i se va lansa, sperăm noi, până la finalul lunii februarie spre depunere de proiecte. Vor mai fi astfel de lansări de proiecte în funcÈ›ie de nevoile de finanÈ›are, de închidere cât mai sus a actualului cadru financiar.
AGERPRES: PuteÈ›i da mai multe detalii despre proiectele destinate românilor din diaspora?
Eugen Teodorovici: Este o idee de anul trecut, de prin iunie, È™i atacă trei zone. Prima prin care dorim să pregătim românii care trăiesc în afară, care fie sunt È™omeri, fie sunt absolvenÈ›i ai unei programe de învăÈ›ământ acolo unde ei trăiesc, în dorinÈ›a de a-i ajuta să-È™i găsească un loc de muncă mai bine plătit.
O a doua finanÈ›are este aceea pentru deschiderea unei afaceri, o afacere deschisă în România pentru ca statul român să impoziteze acele activităÈ›i, dar activităÈ›i care se vor derula în statele membre în care românii noÈ™tri trăiesc.
O a treia zonă, foarte sensibilă, este cea care se adresează copiilor celor care au plecat la lucru în afară, copii care rămân acasă fie singuri, fie, în cazuri mai fericite, cu rude, bunici. Este o idee de È™coală după È™coală, un fel de after school, prin care încercăm să evităm această părăsire timpurie a È™colii de către copiii ai căror părinÈ›i sunt plecaÈ›i în afară.
Este pentru prima oară când se face ceva pragmatic pentru cei care locuiesc în afara României.
AGERPRES: În legătură cu aceste proiecte, aÈ›i consultat românii din diaspora?
Eugen Teodorovici: Anul trecut, undeva prin vară, în România am organizat o acÈ›iune cu românii din diaspora unde am prezentat aceste idei. Au fost discuÈ›ii foarte intense vizavi de interesul faÈ›ă de astfel de proiecte.
AGERPRES: În ceea ce priveÈ™te modificările legislative, ce pregătiÈ›i pentru perioada următoare?
Eugen Teodorovici: Sunt discuÈ›ii avansate pentru crearea acelei bănci de dezvoltare, bancă pe care eu cred È™i sper să o putem vedea înfiinÈ›ată în primul semestru al acestui an. ÎnfiinÈ›ată în sensul de a funcÈ›iona. Se merge pe discuÈ›ia cu cele două bănci de stat, Eximbank sau CEC Bank, mai mult pe partea de Eximbank. Împreună cu domnul ministru Vâlcov lucrăm la această idee È™i sper ca undeva în primul semestru al acestui an să putem să vorbim de o astfel de instituÈ›ie financiar-bancară în România. Va fi foarte utilă pentru că, pe de o parte, statul poate să lucreze în mod direct cu această instituÈ›ie, pe de altă parte beneficiarii vor avea cu adevărat un vehicul util în tot ceea ce înseamnă plăÈ›i, împrumuturi, absolut tot ce È›ine de partea de finanÈ›are a unui beneficiar fie public, fie privat.
Cea de-a doua zonă este de a crea la nivelul administraÈ›iei un cont unic, să nu mai punem banii necesari derulării proiectelor europene prin diverse ministere. Creăm un singur cont la nivelul MFE È™i care se debitează de cele trei structuri cu rol de management, ministerul nostru, cel al Dezvoltării È™i cel al Agriculturii. Acolo sunt practic toate sumele trecute, inclusiv zona de TVA, de cofinanÈ›are. Pe măsură ce el se utilizează, se micÈ™orează, noi intrăm aproape lunar în Guvern cu împrumuturi din trezorerie pentru a realimenta acest cont. Este o simplificare radicală a acestui sistem.
Cea de-a treia zonă este cea a achiziÈ›iilor publice. Noi, până la final de iunie, în calitatea noastră de coordonator al acestui proces de reformă la nivel naÈ›ional, avem ca sarcină să punem pe masa Guvernului un pachet al unui prim draft de acte normative care transpun directivele pe achiziÈ›ii publice. S-a decis că vom avea patru acte normative distincte, respectiv o lege care se va adresa achiziÈ›iilor clasice, a doua pe partea de concesiuni, a treia pe utilităÈ›i publice È™i a patra remedii.
Vor fi patru acte distincte, nu unul singur cum este, din păcate, astăzi, greu de înÈ›eles È™i de aplicat de mai toÈ›i cei care sunt implicaÈ›i în achiziÈ›ii publice. Iunie ar fi momentul în care avem un prim draft, iar până la final de an trebuie să fie o consultare publică la nivelul întregii societăÈ›i, atât cu partenerii noÈ™tri din piaÈ›ă, ONG-uri, structuri asociative, cei care sunt implicaÈ›i în această zonă, Comisia Europeană, Parlament, astfel încât la finalul acestui an să putem promova de către Parlament aceste patru acte normative prin lege È™i nu prin OrdonanÈ›ă de UrgenÈ›ă, astfel încât să putem aplica de la 1 ianuarie 2016 noua legislaÈ›ie pe achiziÈ›ii publice.
Lucrăm la unirea celor două entităÈ›i ANRMAP (Autoritatea NaÈ›ională pentru Reglementarea È™i Monitorizarea AchiziÈ›iilor Publice) È™i UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea È™i Verificarea AchiziÈ›iilor Publice). Cele două nu îÈ™i mai justifică separat activitatea, ci ele trebuie unite într-o structură nouă, modernă, europeană È™i mult mai suplă ca È™i activităÈ›i. Undeva prin februarie acest lucru să fie trecut prin Guvern, iar după aceea să vedem exact care sunt atribuÈ›iile care se vor stabili pentru noua entitate.
AGERPRES: Având în vedere aceste modificări legislative, dacă nu veÈ›i mai fi ministru, credeÈ›i că cei care vor veni vor umbla la ele?
Eugen Teodorovici: Sunt convins de asta. Oricât aÈ™ dori eu, oricât ar dori alÈ›ii să fiu ministru, lucrurile astea ajung la un final. Sper ca în cazul meu să fie un final fericit. După ce nu am mai fost într-o anumită funcÈ›ie, fost director general sau secretar de stat, au fost schimbate multe lucruri care au produs efecte extrem de negative în piaÈ›ă. Vă dau un exemplu, regulile de contract FIDIC (FederaÈ›ia internaÈ›ională a inginerilor constructori — n.r.).
Sunt reguli pe care o lume întreagă le È™tie, le cunoaÈ™te È™i le aplică, reguli care creează un mediu corect, egal, între autoritatea contractantă È™i contractor. Este o experienÈ›ă de 100 de ani la nivel mondial. Nu-s făcute de noi. Noi n-am făcut decât, în 2008, când m-am ocupat personal de acest lucru, să armonizez aceste clauze È™i să le fac obligatorii la nivel naÈ›ional pentru orice autoritate contractantă din România.
Din păcate, în primăvara anului 2009, aceste reguli au fost abrogate de o persoană, nici nu are sens să-i dau numele, pentru că e atât de slabă că nu merită să îi dau numele, dar un fost ministru al Transporturilor, care nu a făcut decât să abroge acest lucru pentru că, vezi Doamne, Teodorovici le-a făcut în 2008. Eu nu am făcut decât să le armonizez cu ceea ce era în acel moment în România.
A lăsat un haos în tot ceea ce înseamnă relaÈ›ie contractuală între un contractor È™i statul român prin autorităÈ›ile contractante. Din cauza asta au venit foarte multe corecÈ›ii financiare, din cauza asta au fost È™i foarte multe întârzieri în proiectele derulate în România. A slăbit foarte mult sistemul. Din păcate, avem această meteahnă de a strica sau distruge ce au făcut alÈ›ii pentru că este un orgoliu exacerbat È™i nejustificat în acest sens.
Trebuie să ne uităm la ceea ce ne-am fixat ca È›intă — 80% minim pe acest an. Se poate chiar mai mult de 80%, asta pentru a câÈ™tiga pariul cu domnul preÈ™edinte Iohannis, care spunea că dacă facem 75% în acest an suntem o È›ară de campioni. O să-i demonstrez că suntem toÈ›i campioni de la primul, până la ultimul din această È›ară.
sursa: agerpres.ro