Ministerul Energiei anunță că, începând cu anul 2022, investițiile în sectorul energetic pot fi finanțate din mai multe surse disponibile atât din resurse naționale, cât și din fonduri europene nerambursabile, conform unui comunicat al instituției publicat săptămâna trecută.

Conform ministrului Energiei, Virgil Popescu, anul acesta se vor lansa mai multe apeluri de proiecte în vederea accesării fondurilor în domeniul energiei.

În luna martie intenționăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) și pentru producția de Hidrogen – achiziție de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanței de Urgență pentru stabilirea detaliilor ale Fondului pentru Modernizare”, a completat ministrul.

Prin Fondul pentru Modernizare se pot finanța următoarele programe:

  • Program-cheie 1: SRE și stocarea energiei – Suport pentru realizarea de noi centrale electrice și sisteme de încălzire-răcire bazate pe surse regenerabile de energie și pentru realizarea de capacități de stocare a energiei electrice;
  • Program-cheie 2: Înlocuirea cărbunelui și echilibrarea rețelei – Suport pentru realizarea de centrale electrice de tip turbină cu gaz cu ciclu combinat, ce pot fi adaptate pentru funcționarea pe hidrogen, necesare pentru realizarea tranziției de la cărbune și pentru echilibrarea rețelei;
  • Program-cheie 3: Modernizarea și construcția de noi tronsoane de infrastructură energetică – Suport pentru modernizarea și realizarea de noi tronsoane în rețelele de transport și distribuție de energie electrică și gaze naturale (inclusiv pentru tranziția la rețele de transport și distribuție a gazelor naturale capabile să preia hidrogen verde) și pentru creșterea nivelului de interconectivitate al rețelei electrice de transport;
  • Program-cheie 4: Hidrogen verde – Suport pentru producția de hidrogen verde și folosirea acestuia în aplicații industriale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • Program-cheie 5: Cogenerare de înaltă eficiență și modernizarea rețelelor de termoficare – Suport pentru realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficiență și pentru modernizarea rețelelor de termoficare;
  • Program-cheie 6: Energie nucleară – Suport pentru construirea unităților U3 și U4 ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă și pentru realizarea de reactoare modulare mici (SMR);
  • Program-cheie 7: Eficiență energetică în instalații industriale incluse în EU-ETS – Suport pentru achiziționarea și folosirea de instalații de captare și folosire a CO2 (CCS/CCU) și pentru modernizarea la nivel BAT a instalațiilor incluse în EU ETS din industriile oțelului, cimentului, petrolului și gazelor, producției de energie și din alte industrii intens poluatoare;
  • Program-cheie 8: Biocarburanți – Suport pentru producția de biocarburanți.

În ceea ce privește programul de finanțare „ElectricUp”, acesta va avea o nouă etapă anul acesta, prin intermediul căreia întreprinderile mici și mijlocii din domeniul HoReCa vor primi finanțare pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27kWp și 100kWp necesară consumului propriu și livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național, precum și a stațiilor de reîncărcare de 22KW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in.

Ministerul Energiei este în negocieri cu Comisia Europeană pentru a continua abordarea privind schema de ajutor de stat, similar mecanismului prevăzut prin OUG nr. 81/2019 pentru a susține în continuare industriile energointensive, se arată în comunicat.

Peste 130 milioane de euro au fost alocate marilor consumatori de energie, iar numărul total al societăților care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăți cu răspundere limitată și 21 societăți pe acțiuni.

De asemenea, conform ministerului, sunt prevăzute fonduri pentru proiecte de energie și în cadrul Politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, unde există o axă dedicată, alocarea estimată fiind de cca 0,9 miliarde euro.

Sursa: Ministerul Energiei