Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, susține că are ca prioritate imediată în mandatul său acordarea granturilor de capital de lucru și a granturilor de investiții promise până acum microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii (IMM) din România.
Boloș, care a fost numit miercuri ministru „plin”, după interimat, și-a prezentat pritoritățile la preluarea portofoliului.
„Sprijinirea mediului de afaceri, respectiv a IMM-urilor (granturi pentru capital de lucru, granturi pentru investiții)” – aceasta este una dintre „prioritățile imediate”.
Chiar dacă nu le-ea indicat exact, putem intui că este vorba despre:
- schema de granturi de investiții în valoare totală de 358 de milioane de euro și despre
- schema de microgranturi și granturi de capital de lucru pentru IMM-urile din sectorul agro-alimentar, în valoare totală de 300 de milioane de euro.
„Prioritățile imediate” ale ministrului Boloș sunt următoarele:
- Aprobarea Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027;
- Transmiterea oficială, până la 15 iulie, a tuturor programelor operaționale aferente perioadei de programare 2021-2027, către Comisia Europeană;
- Reprioritizarea investițiilor și acomodarea reformelor cu noul context economico-social, la nivelul Planului National de Redresare și Reziliență;
- Transmiterea primei cereri de plată aferentă Planului National de Redresare și Reziliență;
- Pregătirea proiectelor majore de infrastructură aferente perioadei de programare 2021-2027;
- Continuarea procesului de descentralizare a fondurilor europene;
- Sprijinirea mediului de afaceri, respectiv a IMM-urilor (granturi pentru capital de lucru, granturi pentru investiții);
- Acordarea de vouchere sociale pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile;
- Ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile;
- Simplificarea și debirocratizarea accesării și utilizării fondurilor europene.
În total, România are de absorbit fonduri europene de aproape 90 de miliarde de euro, din care 10 miliarde de euro mai sunt din perioada de programare 2014-2020, care se termină la finalul anului 2023, iar aproape 80 de miliarde de euro din perioada de programare 2021-2027 și din Planul Național de Redresare și Reziliență (până în 2026).
Banii din perioada de programare 2021-2027 nici nu au început să fie atrași, pentru că România abia a transmis la Comisia Europeană draftul de Acord de parteneriat, în luna aprilie 2022. După ce va fi aprobat acordul, mai trebuie să ni se aprobe și programele operaționale și să ni se acrediteze autoritățile de management noi, pentru a putea demara apeluri de proiecte.
„Pentru că fereastra de oportunitate este atât de scurtă și pentru că avem de recuperat decalajele acumulate, prioritățile imediate ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene se concentrează acum pe semnarea Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027 – trimis oficial Comisiei în data de 14 aprilie 2022, la o săptămână de la preluarea mandatului interimar, transmiterea primei cereri de plată aferentă Planului National de Redresare și Reziliență, precum și asupra simplificării prin debirocratizare a accesului și utilizării fondurilor europene, în timp ce continuăm procesul de descentralizare” – a spus Boloș.
Structura fondurilor europene pe care România le poate accesa:
- 10 miliarde de € din Politica de Coeziune a actualului ciclu de finanțare 2014-2020;
- 31,3 miliarde de € în ciclul 2021-2027;
- 1,5 miliarde din ReactEU;
- 29,1 miliarde de € din PNRR;
- 9,8 miliarde de € din Fondul European de Garantare Agricolă;
- 5,9 miliarde de € din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală;
- 4 miliarde de € din instrumentul SURE.
sursa: startupcafe.ro