Merită să participăm la accesarea de fonduri? Ce câştigă cel care încearcă în ciuda zvonurilor?

Are şanse să îşi realizeze planurile, ideile?

Aceste întrebări sunt formulate de fiecare antreprenor sau persoană care este atrasă de ideea pornirii unei întreprinderi, atunci când apare un program de finanțare European sau naţional.

Exemplele pozitive sunt cele care reuşesc de cele mai multe ori să disipe dubiile, poveştile unor antreprenori, care au reuşit să pornească din punctul mort în care se aflau.

 

1. Retrospectiva ultimilor ani

 

1.1. IMM-urile în frunte

 

Existenţa exemplelor pozitive este susţinută şi de datele publicate în noiembrie 2018 de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE), conform cărora rata de atragere a fondurilor este de 20.3% în cazul României (incluzând prefinanţările şi rambursările) faţă de media de 23% a Uniunii Europene în perioada 2014–2020.

În această perioadă Ministerul Fondurilor Europene, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a achitat suma   de 2,9 miliarde de euro beneficiarilor Programului Regional Operaţional.

Cele mai multe finanţări au fost atrase în programul de mobilizare a întreprinderilor mici şi mijlocii (83,78%), în timp ce cele mai puţine au fost atrase în cadrul Programului Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane (0.57%).

 

1.2. Succese în Regiunea de Dezvoltare Centru

 

Agenţia Regională de Dezvoltare Centru a prezentat un bilanţ pozitiv, care a prezentat datele  ultimilor douăzeci de ani la mijlocul lunii noiembrie în cadrul unei conferinţe organizate în acest sens.

Numeroase firme private au profitat de posibilităţile oferite de fondurile de bani în Regiunea de Dezvoltare Centru care cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, mai bine de 305.000 de persoane şi-au păstrat locul de muncă, mai mult de 7000 de persoane au fost angajate la companiile care au obţinut finanţări nerambursabile, numărul acestora depăşeşte 1200.

Desigur nu doar întreprinderile, ci printre altele şi şcolile, spitalele, cabinetele medicale au beneficiat din fondurile nermabursabile de la Uniune Europeană, totodată drumurile judeţene, respectiv orăşene au fost modernizate de către autorităţi.

 

1.3. Pe unele programe fondurile au fost deja epuizate

 

În total 3025 de întreprinderi, care desfăşoară activitate non-agricolă, au semnat  contracte de finanţare cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Regională (PNDR) submăsura 6.2, respectiv 6.4.

Proiectelor de succes  li s-au atribuit finanţări nerambursabile în valoare de 271 milioane, iar suma poate fi destinată iniţierii, dezvoltării de servicii medicale sau veterinare, activităţi de producţie, artizanat, respectiv scopuri turistice, stabilirea de locuri de cazare la sate.

Spre dezamăgirea multora în aceste două programe fondurile au fost deja epuizate pe perioada de dezvoltare 2014-2020, astfel cei interesaţi trebuie să găsească noi posibilităţi. Din fericire și din acestea există o mulţime de variante.

 

1.4. Tinerii agricultori au avut motive de bucurie

 

Submăsura 6.1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală a fost populară în perioada de dezvoltare 2014-2020. Cei interesaţi au putut depune proiecte pentru suma, care depăşeşte 582 de milioane de euro, iar Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a semnat cu ei mai mult de 11.000 de contracte de finanţare în valoare de aproximativ 421 milioane de euro (inclusiv proiectele „moştenite” din perioada de dezvoltare 2007-2013).

Din cererile de finanţare depuse electronic s-a dovedit că majoritatea agricultorilor ar cheltui suma câştigată pentru investiţii în horticultură, cultivarea plantelor de pe terenurile de arat, respectiv pentru creşterea animalelor.

Finanţatorii aşa încearcă să motiveze schimbarea generaţiilor în agricultură, pentru că în prezent lipsa calificărilor pe meserii, respectiv îmbătrânirea celor care se ocupă de agricultură şi creşterea animalelor frânează alinierea la restul ţărilor UE.

 

 

1.5. Micile gospodării sunt de asemenea dezvoltate

 

În perioada 2015 şi 2018 au fost depuse 17.055 proiecte la AFIR pentru submăsura 6.3. Autorităţile au semnat contracte de finanţare de aproximativ 169 milioane de euro cu micii gospodari (inclusiv proiectele „moştenite” din perioada de dezvoltare 2007-2013).

Cei mai activi s-au dovedit apicultorii, care au înaintat în total 4725 cereri de finanţare. Gospodăriile mixte specializate pe cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, horticulturile, respectiv micii gospodari care se ocupă de creşterea vacilor de lapte, au depus proiecte în număr mare pentru finanţările nerambursabile.

La capătul listei de popularitate sunt crescătorii de porci, vite de carne, respectiv păsări; micii producători din aceste domenii s-au prezentat cu 85, 45, respectiv 24 de proiecte.

Pentru dezvoltarea micilor gospodării s-au acordat finanţări nerambursabile 100% în valoare de 15.000 de euro/proiect. 75% din sumă va fi primită în scurt timp de la aprobarea finanţării, 25% în cel mult trei ani de la semnarea contractului de finanţare.

România în 2018 a atras mai bine de 1,2 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care atinge şi are şanse bune să şi depăşească proporţia de atragere de 50%.

 

2. Succesele anului 2018

 

2.1. Stimularea activității comerciale şi de prestări servicii

 

Anul acesta s-au prezentat mai mult de o mie de firme pentru proiectul destinat întreprinderilor mici şi mijlocii care se ocupă de comerţ sau diferite servicii, active de cel puţin un an (Programul Comerţ şi Servicii 2018).

Din cei 49.949.000 de lei disponibili au fost finanţate 194 de proiecte, iar 30 de proiecte au fost trecute pe lista de aşteptare.

La evaluarea proiectelor- mai ales în cazul punctajului identic- numărul locurilor de muncă nou create a avut greutate mare, însă au fost luate în considerare şi numărul mediu de angajaţi (la data de 31 decembrie 2017), ponderea aportului propriu, respectiv data depunerii.

În oglinda rezultatelor din acest an se poate spune că au avut într-adevăr şansă să obţină finanţare nerambursabilă, doar cei care au planificat angajarea a cel puţin şase persoane conform planului de afaceri; cu 1-2 angajaţi noi nu au avut sorţi de izbândă.

 

2.2. Au putut aplica şi micii industriași

 

În 2018 a fost mare interesul pentru proiectele destinate micilor industrii.

Au fost verificate în total 606 de proiecte ale întreprinderilor mici şi mijlocii din industria alimentară sau de procesare, dintre care 283 au primit punctajul maxim (100).

În cazul punctajelor identice printre altele s-a verificat câte locuri de muncă doreşte firma să înfiinţeze, câte persoane dezavantajate doreşte să angajeze, care este aportul său propriu, respectiv dacã a avut profit semnificativ în anul fiscal precedent.

Firmele care au obţinut mai puţin de 100 de puncte au avut şanse slabe sau deloc să obţină finanţarea nerambursabilă în valoare de aproximativ 100.000 de euro, cel mult 450.000 lei. În final 165 de firme s-au putut bucura de succes, în care se vor angaja minim 5 persoane, cel mult 20 de persoane cu normă întreagă.

 

 

3. Viitor ce insuflă încredere

 

3.1. Continuă programul Start-up Nation

 

Conform planurilor în curând se pot depune proiectele pentru acest program foarte popular care în 2017 a mobilizat 19.300 de firme; în final s-au semnat 8444 de contracte de finanţare.

Datorită programului au fost angajate 21.000 de persoane, dintre care 16.000 şi-au terminat studiile universitare anul trecut sau erau şomeri.

Nu este lipsit de importanţă nici faptul că 40% din proiecte au fost depuse de femei antreprenor.

În continuare pot depune proiecte întreprinderile mici şi mijlocii, înregistrate după 30 ianuarie 2017, care funcţionează ca şi societăţi comerciale, suma totală va fi de 2 miliarde de lei.

Această sumă va fi suficientă pentru cel mult 10.000 de firme.

Printre cheltuielile ce pot fi finanţate 100% sunt enumerate achiziţia utilajelor şi echipamentelor necesare pentru producţie împreună cu softwareul aferent, însă pot fi decontate şi diferitele autoutilitare, echipamente IT, cheltuielile cu chiria diferitelor birouri şi suprafeţe de producţie, respectiv o bună parte din taxele achitate pentru elaborarea și implementarea proiectelor.

Este important, ca firmele care participă la acest program de finanțare să nu aibă datorii către stat, să nu se afle în insolvenţă sau lichidare.

Conform ministerului responsabil pentru mediul de afaceri, în cadrul noului program vor participa mai bine de 30.000 de proiecte.

 

 

3.2. Vor fi şi alte apeluri de proiecte pe viitor

 

Cei care nu reușesc să participe la Start-up Nation în această sesiune, nu trebuie să fie dezamăgiţi, fiindcă proiectele de comerţ şi servcii, respectiv microindustrializare  vor fi lansate şi în 2019, mai mult revine şi popularul Program Operaţional Regional.

La acesta pot participa întreprinderi mici şi mijlocii mai ales din oraşe, care au fost înfiinţate cel târziu pe 3 ianuarie 2017 şi au încheiat anul precedent pe profit. Măsura finanţării nerambursabile este între 45-70% în funcţie de regiune, respectiv dimensiunea firmei.

Pe lângă acestea trebuie acordată atenţie programelor finanţate din bugetul agrar al Uniunii Europene, care sprijină cu 172,5 milioane de euro pe cei care care doresc să popularizeze produsele alimentare provenite din agricultură.

În următorii trei ani se vor desfăşura 79 de campanii concentrate printre altele pe produse lactate, ulei de măsline, legume şi fructe.

 

Totodată se doreşte dezvoltarea ramurii de vinificaţie şi viticultură din România; între 2019 şi 2023, 240 de milioane de euro stau la dispoziţia celor interesaţi, conform planurilor.

Din 17 decembrie 2018 antreprenorii, societățiile din sectorul IT pot depune proiecte din întreaga ţară, inclusiv judeţul Bucureşti şi Ilfov.

Autorităţile gestionează mai mult de 29 milioane de euro, termenul de predare este de 14 februarie 2019.

Nu putem omite nici proiectele anunţate doar pentru femei, la care se pot depune proiecte din 14 nomebrie pe siteul www.aippm.ro.

Prin acest program se doreşte de fapt stimularea pornirii- dezvoltãrii de întreprinderi, care totodată poate încuraja abilităţile lor de întreprinzători.

 

Exemplele enumerate dovedesc, că în ciuda zvonurilor şi birocraţiei existente sunt deschise numeroase porţi în faţa antreprenorilor, trebuie doar găsit proiectul corespunzător.

Dacă l-aţi găsit nu trebuie să ezitaţi sau să aşteptaţi următoarea ocazie, pentru că nu se ştie dacă va exista, totodată cadrul financiar pentru fiecare program de finanțare este limitat.

În orientarea în lumea fondurilor europene și naționale, respectiv atragerea sumelor care stau la dispoziţie pot fi de mare ajutor firmele specializate în scrierea/implementarea proiectelor, care în majoritatea cazurilor oferă o preconsiliere de specialitate în mod gratuit legat de sistemul de finanţare şi diferitele programe, respectiv analizează şi şansele de câştig.

Rezumând, merită să profitaţi de ocazie, mai ales, dacă aveţi o idee viabilă, ce poate fi bine implementată cu succes.

 

Vă dorim multe proiecte de succes!